MIŞCAREA SINDICALĂ
„Schimbări, provocări şi noua cale de urmat”

     Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului (FSLIL), prin preşedinte, a participat la atelierul sindical de lucru pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, tema: „Schimbări, provocări şi noua cale de urmat”, organizat de BWI, FES&GBH, în cooperare cu MBTF şi EFBWW, în perioada 2-3 iulie 2015, la Centrul de Conferinţe Catamaran, din Viena.

     Au fost prezenţi preşedinţi din trei sectoare de activitate din exploatare, prelucrare a lemnului, industria mobilei, construcţii şi ciment, reprezentând toate cele 28 de state membre ale UE, coordonaţi de staful BWI, EFTBB şi Liga Nordică (Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca) şi o parte din experţii coordonatori în mişcarea sindicală.

     Prin tema menţionată mai sus „Schimbări, provocări şi noua cale de urmat” pentru sindicate vorbitorii şi-au expus aprecierile referitoare atât la provocările interne cât şi externe resimţite în sectoarele de prelucrare a lemnului, industria mobilei, construcţii şi ciment, provocări cu care se confruntă sindicatele în regiune. În acelaşi timp s-au prezentat şi alternative identificate de sindicate pentru viitorul acestora.

     Acest forum a reprezentat o platformă pentru liderii de sindicat unde s-au putut evalua situaţia internă şi externă a propriilor sindicate, axându-se în mod special pe următoarele chestiuni:
      - Practici antisindicale din partea guvernelor şi partidelor politice;
      - Angajatori ostili;
      - Deficienţe în aplicarea legislaţiei muncii;
      - Neîncrederea sindicaliştilor şi retragerea lor sau o parte nu doresc să se mai alinieze sindicatelor;
      - Structură şi birocraţie sindicală;
      - Lipsă de viziune şi strategie sindicală;
      - Fragmentarea şi slăbirea mişcării sindicale;
      - Îmbătrânirea mişcării sindicale, a liderilor;
      - Şi altele ( cotizaţii, lideri corupţi).

     Pe toată durata discuţiilor s-a convenit să nu prezinte nimeni prezentări sau discursuri, ci numai coordonatorii, facilitatori desemnaţi în persoana experţilor din mişcarea sindicală internaţională să adreseze întrebări ţărilor repartizate pe ateliere şi din partea celorlalţi participanţi pentru a fi încurajate dezbaterile.

     România în cadrul forumului a fost repartizată în primul atelier alături de Slovenia şi Letonia, dezbaterile fiind bine echilibrate pe toate cele trei sectoare menţionate mai sus.

     Înainte de a începe expertul mediator, preşedintele FSLIL a prezentat situaţia la zi a mişcării sindicale atât la nivelul industriei lemnului cât şi la nivel naţional prin calitatea conferită şi ca vicepreşedinte al CNSLR-FRĂŢIA. S-au trecut în revistă toate realizările în cei 21 de ani postrevoluţie şi s-a consemnat şi anul 2010 prin guvernarea Boc PDL de dreapta ca o pagină neagră, prin măsurile extrem de dure, chiar dictatoriale în sensul asumării răspunderii guvernării pe Legea 62/2011 a dialogului social, fără a ţine cont de opiniile sindicatelor şi patronatelor. S-a menţionat abrogarea Contractul Colectiv de Muncă la nivel Naţional (CCMN), a introducerea de criterii greu de realizat în obţinerea reprezentativităţii pentru a fi negociat şi încheiat CCM la nivel de sector de activitate, eliminarea protecţiei liderilor de sindicat şi condiţii greu de atins pentru declanşarea grevei, ca formă de protest, încălcând toate Convenţiile Europene fundamentale ale organizaţiei internaţionale a muncii, 8 la număr, ratificate şi de România, printre care amintim cele mai importante: Convenţia 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului de organizare şi negociere colectivă, Convenţia 154 privind promovarea negocierii colective.

     În continuare s-au amintit şi promisiunile noului Guvern în 2012 în cadrul întâlnirii de la Parlament de revenire la legislaţia anterioară, care au fost uitate şi probabil şi le aminteşte din nou la anul următor, 2016, fiind alegerile locale şi parlamentare, având nevoie de sprijinul nostru.

     În continuare, liderii din cele trei ateliere de lucru şi-au evaluat situaţia internă şi externă din perspectiva propriilor sindicate, axându-se pe chestiunile arătate mai sus.

     În partea a II-a, cu privire la calea de urmat, a permis participanţilor să identifice alternative, inovaţii, noi strategii şi schimbări ale practicilor sindicale actuale. Toate atelierele de lucru, ca şi participanţii, au convenit să ne axăm pe bunele practici de organizare şi recrutare, negocierea condiţiilor de muncă, implementarea politicilor şi acţiunilor guvernamentale, reformarea sindicatelor şi formularea necesităţilor ce ţin de susţinerea solidarităţii internaţionale şi a .. .

     dintre pilonii modelului social european de consolidare a instituţiei dialogului social în cadrul instituţiilor publice implicate în comisiile tripartite de dialog social, a partenerilor sociali, angajaţilor, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, migranţilor, specialiştilor şi ONG-urilor. Nu întâmplător s-a menţionat acest lucru pentru că în perioada 2010-2014 dialogul social la nivelul instituţiilor publice de stat nu a funcţionat.

     De aceea am întărit propunerea de stimulare şi creşterea calităţii dezbaterilor în cadrul relaţiilor bipartite şi tripartite, a unui dialog social real şi eficient, a muncii decente, respectarea drepturilor fundamentale şi negocierea colectivă.

     Faţă de declinul dramatic al mişcării sindicale, rata sindicalizării a scăzut, ea fiind în prezent între 5-15% în sectorul BWI faţă de faptul că muncitorii sunt pătrunşi de frica pierderii locului de muncă, pierzându-şi speranţa, ei nemaifiind motivaţi de a rămâne membri de sindicat.

     În concluzie Ambet Yuson – secretar general BWI, Zbigniew Janowski – secretar general EFBWW, Marion F.Helmann – secretar BWI, Sindicatul ZZ BADOWLANI pentru Europa Sam Haglung, Josef Muchitsch – preşedinte GBH Austria, Per Olof Sjöö preşedinte GS Sweden şi preşedinte regional BWI au sintetizat problematicile discuţiilor noastre având în vedere şi un rezumat comandat pentru un studiu intern de BWI şi EFTBB, în cursul anului 2014.

     La întâlnirea comună a prezidiului, ce a avut loc în Ianuarie 2015, raportul final s-a bazat pe informaţia colectată din analizele documentelor selectate, interviuri individuale, interviuri telefonice sau skipe şi răspunsurile scrise acordate de lideri sindicali şi afiliaţi din Europa Centrală şi SE, de asemenea şi pe experienţa de mai mult de 20 de ani a coordonatorului nostru Agnieszka Ghinararu, în regiunea ţintă.

     Scopul documentului a fost de a reactiva unele atribuţii sindicale cu privire la iniţierea reflecţiilor sindicale, autoevaluarea situaţiei reale, lansarea discuţiilor deschise şi oneste cu privire la posibilele reforme sindicale în regiune, cum ar fi:
      - S-a amintit că în perioada de tranziţie după 1990, timp de 25 de ani, în regiunea Sud-Est au fost restructurate fostele economii, planificate, ceea ce a urmat la formarea unei înalte rate a şomajului şi a problemelor structurale în economie, cum ar fi:
      - Eşecul pieţelor muncii de a genera noi locuri de muncă concomitent cu creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor, ceea ce a contribuit la sporirea masivă a migraţiilor şi condiţiilor precare de muncă.
      - Instabilitate politică şi răsturnări dese de guverne, fără a pune interesul (ţării) naţional mai presus de toate, cu privatizări mafiote şi corupţie adânc înrădăcinate.
      - Lipsa inspecţiei muncii şi a tribunalelor muncii, în unele ţări din regiune, în vederea impunerii implementării şi curmării legislaţiei muncii şi nu în ultimul rând de protecţie a muncitorilor pe piaţa muncii, prin anularea Legii 62/2011 a dialogului social.
      - Schimbările majore în legislaţia muncii şi a sistemelor relaţiilor instituţiilor de dialog social ce a condus la descentralizarea negocierilor colective CCM, iar caracterul nonobligatoriu de negociere la nivel de ramură şi naţional, contribuind la scăderea în mod dramatic a contractelor colective în regiune.
      - Apariţia companiilor multinaţionale odată cu restructurarea întreprinderilor mari, a companiilor mici şi mijlocii din acest sector. În acest context sindicatele, în majoritatea cazurilor, nu au fost capabile să se mobilizeze în vederea creerii de structuri sindicale reprezentative şi de menţinere în profil a personalului pe o perioadă de cel puţin 10 ani şi nu 5 ani.
      - Guvernele au patrtidele politice, indiferent de culoare, stânga sau dreapta, nu mai ţin cont de problemele salariaţilor şi rolul sindicatelor făcând doar promisiuni în preajma alegerilor cu gândul de a fi votaţi.

     Pe lângă toate aspectele menţionate mai sus nu trebuie neglijată şi integrarea europeană, neoliberală şi politici de austeritate, inclusiv consecinţele crizelor financiare şi globale.

     Având în vedere paleta diversificată a scenariilor în rezolvarea problemelor acestei platforme ne oferă posibilitatea redefinirii diferenţelor, mijloace de abordare şi se pot trage trei concluzii importante:

  1. Toate acţiunile noastre trebuie să fie reactivate, îndreptate să se producă împotriva violării drepturilor sindicale. Acestea să se realizeze atât intern la nivelul societăţilor cât şi la nivel naţional şi cu dovada de solidaritate la nivel internaţional, în condiţiile în care ruinarea societăţii este profundă.
  2. Conjugarea eforturilor în mod special prin comunicare bilaterală între partenerii sociali cu sprijin şi apel către alte alianţe sindicale nordice sau estice, respectiv din partea Suediei, Norvegiei, Danemarca sau Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia şi ţările din Europa de est, fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania, să fim aproape de legislaţie, să nu aplicăm urechile la practicile auzite, unele dintre ele fiind mai radicale.
  3. Întărirea şi dezvoltarea dialogului social cu partenerii sociali: patronatele şi Guvernul.

     Secretarul General Jusuf al BWI a apreciat că discuţiile au fost fructuase cu multe păreri dar şi soluţii, şi că a reieşit un lucru clar că avem multe soluţii şi nu rămâne decât să le transformăm în acţiuni. Apreciază că sindicatul este unica speranţă a membrilor noştri. În continuare Jusuf sintetizează cu prioritate unele idei:

     Elaborarea unui proiect pentru 5 ani proiect 2020, concretizat prin:
      - Reconstruirea miscarii sindicale;
      - Reformarea mişcării sindicale;
      - Restaurarea mişcării sindicale.
     Cu recomandarea să restabilim puterea sindicatelor, a federaţiilor, care vine de la membri noştri.
     Cu privire la calea de urmat experţii sindicali internaţionali de la BWI au venit cu unele propuneri, idei:
      - Schimbarea metodelor sindicatelor;
     Sindicatele trebuie să se reinventeze prin identificarea propriei problematici sindicale şi de dezvoltare.
      - Reformarea structurilor sindicale prin: redefinirea rolului şi structurilor sindicale sectoriale;
      - Deplasarea responsabilităţilor şi a oamenilor de încredere sindicală mai aproape de muncitori;
      - Eficientizarea dialogului şi comunicării atât cu membri de sindicat dar şi cu publicul;
      - Sprijin din partea structurilor la nivel naţional (federaţii, confederaţii);
      - Sisteme eficiente transparente şi controlate de colectare, distribuţie şi management a cotizaţiilor sindicale;
      - Implicarea tinerilor şi a femeilor membri de sindicat.
      Organizing – experţi sindicali cu rol de construire a puterii sindicale.
      - Elaborarea strategiei şi identificarea ţintelor pentru experţii sindicali, inclusiv cercetare şi finanţare.
      - Reprezentarea tinerilor, femeilor şi a muncitorilor emigranţi.
      - Îmbunătăţirea cooperării sindicale internaţionale referitoare la organizing şi reducerea proiectelor pasive care întrerup liderii din activităţile dedicate dezvoltării puterii sindicale.
      - Consolidarea capacităţilor şi instruirea generaţiilor viitoare de lideri sindicali.
      - Angajarea cu CIM şi normă întreagă a experţilor sindicali şi implicarea tuturor oficialilor sindicali în vederea organizării companiilor.
     Cooperare şi schimb de experienţă în regiune între sindicatele existente.

     Negocieri colective
     Alegerea unei echipe de negociatori şi implicarea maximă a muncitorilor în procesul de negociere.
     Elaborarea Contractului Colectiv Naţional Sectorial şi coordonarea negocierilor la nivel de societate.
     Promovarea rezultatelor obţinute în urma negocierii noilor Contracte Colective şi monitorizarea implementării.
     Identificarea necesităţilor salariaţilor prin organizarea acestor întruniri permanente şi a sondajelor.
     Apelarea la acordurile cadru internaţionale a reţelelor multinaţionale şi a Comisiilor Europene ale muncii, în scopul îmbunătăţirii negocierilor colective şi organizarea campaniilor.

     Politici de influenţe
     Implicarea structurilor tripartite, în paralel cu angajarea în diverse campanii.
     Sporirea influenţei asupra politicienilor concomitent cu modificarea legislaţiei de către guverne în vederea depăşirii situaţiei în care se află sindicatele fărâmiţate.

     În concluzie, aproape toate federaţiile sindicale de prelucrarea lemnului, mobilă, construcţii şi ciment, membre ale UE, cu excepţia celor din Liga Nordică (Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda) se confruntă cu mari probleme în ceea ce priveşte legislaţia sindicală aferentă fiecărei ţări.
      - De aceea, în mod cert, federaţiile, confederaţiile sindicale din România vor face front comun în vederea reactivării CCM la nivel Naţional.
      - Eliminarea criteriilor dure în vederea obţinerii reprezentativităţii atât a sindicatelor cât şi a patronatelor pentru a putea să negociem CCM la nivel de ramură.
      - Respectarea CCM la nivel de societate (plăţi ore suplimentare, tichete de masă, prime de vacanţă, prime şi alte bonusuri) creşteri de salarii în concordanţă cu cererirle de plată şi nu îngheţarea venitului minim garantat.
      - Stoparea atitudinii ostile a angajatorilor faţă de sindicate, folosind metode variate de a suprima activitatea sindicatelor şi crearea altor sindicate noi.
      - Stoparea falimentării societăţilor comerciale unde sindicatele au pierdut foarte mulţi membri de sindicat dar şi lideri profesionişti.

 PREŞEDINTE
jr. DAN ANGHEL



Descarcă comunicatul în format pdf sau în format doc